Romania Sociala logo
Menu

Sentimente și lozinci

autor:   3 mai 2016  

Septimiu Chelcea

La absolvire, câțiva dintre colegii mei din clasa a X-a A de la Liceul nr. 1 „Nicolae Bălcescu” din Capitală (astăzi Colegiul Național „Sfântul Sava”) – cei mai buni la învățătură – au semnat un text în Cartea de Onoare a acestei vechi și prestigioase instituții de învățământ. Colegiul „Sfântul Sava” a fost fondat în 1694 de către domnitorul Constantin Brâncoveanu. Aici au studiat o seamă de personalități care au marcat istoria României – între ei, Nicolae Bălcescu, Ion I. C. Brătianu, Take Ionescu ș.a. Lista profesorilor care au predat la Colegiul Național „Sfântul Sava” cuprinde nume de savanți și de mari oameni de cultură: Tudor Arghezi, Henri Coandă, Eugen Ionescu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan și mulți alții.

Spicuiesc din acest text identificat în Arhiva liceului de către unul dintre semnatari, Constantin Teodor Boșneag, profesorul de matematică de mai târziu, de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, căruia îi mulțumesc și pe această cale pentru că mi l-a pus la dispoziție. Este vorba despre un adevărat „document social” care dă seama de vremurile care au fost, despre îndoctrinarea în școală, ca și despre sentimentul de datorie față Țară, pe care cei mai mulți dintre noi le-am nutrit.

„Trecem pragul vieții în vremurile de mare cumpănă, dar totuși într-o zodie fericită: e clipa în care visul de aur al omenirii începe să devină o realitate, iar locuitorii acestei planete se simt mândrii că poartă minunatul nume de OM. E clipa în care toate popoarele lumii se trezesc la viață, zdrobind unul după altul edificiile vechii lumi. […]

Noi suntem generația primei centrale atomice românești, suntem pasagerii primului elicopter românesc, suntem cetățenii primei Românii fără analfabeți. Noi suntem dușmanii prejudecăților absurde și ai misticismului secular. Știm că noi suntem Patria de mâine. Oare nu pentru noi a scris Maiakovski:

Slăvesc patria de azi,

Dar de trei ori mai mult

Pe cea de mâine.

Generația noastră a împrumutat avântul revoluționar al eroilor ei. Ne cunoaștem Patria și știm că viitorul se cucerește greu, că avem dușmani ce ne vor răul, dar nu pot slăbi torentul din sufletele noastre. Să privim cu încredere în viitor. El este în mâinile noastre”.

Cunoscând traiectul profesional al colegilor care au semnat în Cartea de Onoare, cred cu tărie că, dincolo de lozinici, se află un autentic sentiment patriotic adolescentin. Unii dintre ei au ajuns profesori universitari, medici, ingineri. Ne mândrim și cu un membru al Academiei Române, după Decembrie 1989.

Mă întreb oare câți dintre absolvenții performanți ai marilor licee din București și din țară, dintre olimpicii noștri mai cred astăzi că viitorul lor este în România, că România are viitor.



Facebook